Connect with us

Factori care influențează autonomia acumulatorului: temperatura exterioară, greutatea ta, tipul de traseu, nivelul de asistență

Sfaturi de achizitionare si utilizare

Factori care influențează autonomia acumulatorului: temperatura exterioară, greutatea ta, tipul de traseu, nivelul de asistență

Sunt câțiva factori care afectează autonomia acumulatorului bicicletei electrice. De aceea, de fiecare dată când sunt întrebat cât de mult mă poate susține un acumulator, răspunsul este invariabil același: depinde! Depinde desigur de mai mulți factori, pe care-i voi enumera aici mai jos, mai ales că producătorii, în cazul de față – Focus, au început să realizeze diferite teste prin care determină în mod clar, cum și în cel fel este influențată autonomia unui acumulator. Le vom aborda pe rând: nivelul de asistență ales, temperatura exterioară, greutatea ta, și tipul de traseu. Pe lângă toate acestea, există câteva alte variabile care nu pot fi luat în calcul: vântul din față, presiunea din anvelope, fitness-ul persoanei în cauză și bineînțeles – vârsta acumulatorului.

Bicicleta de test

Bicicleta aleasă de Focus a fost un Jam2, cu suspensii de 150mm, echipată cu motor Shimano și acumulator de 378Wh. Foto: Focus

Nivelul de asistență ales pe traseu

A fost ales un rider de 85 de kg și bicicleta mai sus menționată pentru a constata cât de repede se consumă acumulatorul în funcție de modul de asistență ales. Traseul: macadam, simplu, nimic tehnic. Desigur, este la mintea celor mici de înțeles că dacă vei folosi treapta maximă de asistență Boost, acumulatorul se va consuma mai rapid, însă datele relevate sunt interesante.

Testul a fost început cu modul Eco al motorului de top Shimano E8000. Foto: Focus

Capacitatea acumulatorului este de 378 Wh.

Modul Eco

Pe modul Eco, rider-ul Focus a reușit să parcurgă o distanță de 51.68 km, cu 1.236m diferență de nivel, într-un timp de 02:51h, cu o viteză medie de 18 km/h.

Modul Trail

Pe modul Trail, cifrele arată astfel: 38.44 km parcurși, 904m diferență de nivel, 01:55h petrecute în șa și medie de 20 de km/h.

Modul Boost

Cel mai puternic mod de susținere a oferit desigur cele mai mici cifre, dar cea mai mare distracție: 28.16 km parcurși, 703m diferență de nivel, 01:16h de pedalat și medie – cea mai mare de altfel, de 22.1 km/h.

Pe scurt, modul Eco față de Boost, l-a purtat pe atlet cu 23.52 km mai mult (adică plus 84%), oferindu-i o diferență de nivel mai mare, de 533m (adică cu 76% mai mult).

Greutatea utilizatorului bicicletei electrice

Cei de la Focus au ales 3 rideri, cu greutăți diferite. Totuși, pentru a stabili autonomia au luat în calcul atât greutatea rider-ului, a echipamentului și a bicicletei. Așa cum este normal de altfel. Maurice cântărește cu tot cu bicicletă și echipament 130 de kg, Joe – 106 kg și Steffie – 89 de kg. Aceștia au pedalat pe prima treaptă de asistență, Eco, cu același acumulator de 378Wh, pentru a vedea cine ajunge mai departe. Traseul ales a fost unul ceva mai dificil decât în cazul primului experiment.

Astfel, așa cum era de așteptat, Maurice a reușit cea mai mică distanță: cu o greutate proprie de 110 kg (împreună cu echipament și bicicletă 130 kg), a reușit o distanță de 36.8 m și o diferenț de nivel de 890m.

Joe, cu o greutate proprie de 85 de kg (sau 106 kg cu tot cu cele amintite), reușește să parcurgă 37.81 km cu o diferență de nivel de 901m. Cu doar 1 km mai mult ca Joe.

Steffie a reușit o distanță de 45.17 km cu 1.094m diferență de nivel, semnificativ mai mare decât a celor doi. Greutatea totală (rider + bicicletă + echipament) a fost în cazul ei de 80 de kg.

Autonomia în funcție de traseul ales

Această temă este foarte discutabilă și poate naște câteva controverse, însă cei de la Focus au simplifact experimentul: au ales un traseu cu urcare pe macadam și coborâre pe potecă tehnică, apoi l-au inversat. Cazul ideal este acela când roata de spate nu pierde deloc aderență (așadar pe asfalt), însă în viața reală prea puțin folosesc un e-MTB astfel. Pe traseul parcurs în ambele direcții a fost folosit modul Boost.

Rezultatele au fost totuși surprinzătoare: diferențele între cele două sunt minime, cu mențiunea că urcarea pe traseul tehnic a folosit mai puțin din acumulator. Focus explică acest fapt prin tehnica folosită de rider-ul lor: fiind experimentat, a folosit mai mult din propria energie pentru a trece peste obstacole, folosind astfel mai puțină energie din acumulator. Urcarea pe macadam presupune un pedalat constant, unul care consumă ceva mai mult acumulator, iar faptul că nu lucrezi din corp și tehnică pune mai multă responsabilitate pe motor, deci acumulator.

Cu siguranță coborârea pe traseul tehnic a fost și cea mai distractivă, între noi fie vorba.

Cifrele arată astfel: pe urcarea tehnică, distanța parcursă este de 20.46 km, cu o diferență de nivel de 773m. Pe urcare simplă, pe macadam, distanța parcursă este de 19.25 km și diferența de nivel de 755m.

Temperatura exterioară

Dacă vă mai amintiți de experimentul făcut de mine în iarnă, vă povesteam că nu am sesizat mari diferențe în ceea ce privește durata de viață a acumulatorului. Am pus-o pe seama terenului acoperit cu zăpadă care echivala cu un asfalt bun, iar astfel am considerat că bicicleta nu s-a chinuit prea mult să urce, prin urmare nici nu a consumat prea mult acumulator.

Îmbrăcat bine, la -5 grade.

Inginerii de la Focus însă explică fenomenul: nu este importantă temperatura exterioară cât temperatura acumulatorului atunci când pleci în tură. Dacă pleci cu acumulatorul cald (să zicem la 20 de grade), acesta oricum își va păstra temperatura, indiferent de cea exterioară (acumulatorul oricum se încălzește la pedalat). Dacă pleci cu acumulatorul la -5 grade, atunci diferența față de o temperatură exterioară de 25 de grade, va fi de 18% la distanța parcursă (42.5 km versus 50.4 km).

Concluzie

Singurele date de care aș ține cont sunt greutatea rider-ului (și a echipamentului/rucsacului etc) și de modul de asistență ales. Dacă vrei să ajungi mai departe, este clar că trebuie să cântărești puțin și să folosești un mod de asistență cât mai mic. Planifică-ți turele în funcție de cifrele de mai sus, însă adaptează-le la capacitatea acumulatorului tău (unii au acumulatori de 400, 500, 630 sau 700Wh).

Personal, când plec într-o tură lungă, aleg să pedalez mereu pe prima treaptă de asistență și foarte rar o măresc atunci când dau nas în nas cu o pantă foarte abruptă. În felul acesta, maximul pe care l-am reușit cu o bicicletă electrică de 23 de kg, cu acumulator de 500Wh, a fost de 50 de km cu 2.000m diferență de nivel. Când caut doar distracția, îmi planific astfel traseul încât să nu depășesc 30 de km cu 1.600m diferență de nivel și atunci folosesc doar ultimele două moduri de asistență. Folosesc mereu presiunea cea mai mică în anvelope (recomandată pe peretele anvelopei) și merg la cadență cât mai mare, undeva la 80rpm. Atenție, pedalatul la o cadență mică, spre exemplu de 50 rpm înseamnă că nu folosești corect vitezele biciclete, iar asta duce nu doar la o utilziare prematură a transmisiei, însă vei consuma inutil de mult acumulator.

Apasa aici ca sa citesti in continuare
S-ar putea sa-ti placa...

Pe bicicletă din 1998, am pedalat pentru prima dată pe un e-bike în 2010, iar aceasta mi s-a părut odioasă. Cu timpul, am avut contact cu majoritatea bicicletelor electrice importante lansate pe piață și am început să le înțeleg scopul, ca apoi să mă acapareze complet. Din 2016 scriu pentru ElectroBike.ro și pe lângă cele 7 bicicletele non-electrice din garaj, dețin două e-bike-uri: un hardtail și un full-suspension.

Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Advertisement

Cele mai citite

Advertisement

Noutati

Vizitatori

042823
This Month : 2540
Views Today : 45
Total views : 143085
To Top